TerroirBoaba de strugure e extravaganta ca o regina si razgaiata ca o printesa. Insa cum sa nu-i dai atentie cand din ea se face licoarea zeilor? Si la Samburesti isi face toate poftele. Aici are pamantul cel mai bun in care sa-si infiga radacinile si lumina cea mai calda ca sa se lafaie la soare. Oltul de la picioare o racoreste de caldurile verii iar Carpatii de deasupra o protejeaza de vanturile neprielnice.

Apropierea Samburestilor de Dragasani i-a dus pe specialisti in eroare, acestia apreciind pentru multa vreme conditiile din cele doua podgorii ca fiind asemanatoare. Daca in privinta conditiilor climatice analiza datelor ultimilor ani confirma aceasta asemanare, in privinta solurilor exista diferente semnificative. Un alt factor care contribuie la realizarea unui microclimat propriu podgoriei Samburesti il constituie orografia si expozitia terenurilor ocupate cu vita de vie. In urma unui parteneriat intre Facultatea de Horticultura din cadrul Universitatii din Craiova, sectia de Oeonologie si Domeniile Samburesti, s-au executat o serie de studii asupra potentialului oenologic al zonei (Maria Enachescu, teza de doctorat, Studiul Potentialului Oenologic al Podgoriei Samburesti, Facultatea de Horticultura, Craiova, 1999).

Rezultatele obtinute au evidentiat calitatile exceptionale ale Samburestiului in privinta vinurilor rosii, in special cele obtinute din soiul Cabernet Sauvignon. Iar datorita fermei de cercetare ampelografica de la Dealu Mare, zona din cadrul Domeniilor Samburesti unde sunt studiate peste 200 de soiuri de vita de vie, s-a confirmat si existenta unui potential deosebit pentru vinurile albe .

terroir-geografie-ro Podgoria Samburesti este privilegiata de pozitia strategica pe care o ocupa in zona de tranzitie dintre dealurile getice si colinele prelungi care alcatuiesc Piemontul Cotmenei. Si, desi parte din Podisul Getic, Piemontul Cotmenei prezinta caracteristici de ses, de o netezime surprinzatoare, chiar si catre contactul cu Carpatii Getici. Astfel, versantii ei sunt mereu scaldati in soarele prielnic nobilelor boabe ale vitei de vie.

Podgoria Samburesti este situata in partea sudica a tarii, la 44°48″ latitudine nordica si 24°48″ longitudine sudica, la 30 de km de podgoria Dragasani si detine o pozitie privilegiata datorita asezarii sale in zona de tranzitie dintre dealurile getice si colinele prelungi care alcatuiesc jumatatea sudica a Piemontului, format la sud de Carpatii Meridionali in prima parte a Quaternalului. In ceea ce priveste pozitia in raport cu unitatile mari de relief, Samburestiul se incadreaza in podisul Getic, mai precis in Piemontul Cotmenei, delimitat la vest de Valea Oltului, la est de Valea Argesului iar la nord de Muscelele Argesului.

Relieful Piemontului este dominat de dealuri cu inaltimi medii si cu inclinatie redusa, cu numeroase platouri si vai lungi. Plantatiile viticole sunt situate pe versantul sud-estic al dealurilor Samburestiului, la poalele carora curg apele paraului Cungrea Mare, afluent al Oltului, cu o deschidere mare spre sud avand versantii cu pozitie sud-vestica, scaldati in soare si asigurand un climat perfect vitei de vie. Podgoria Samburesti se intinde pe teritoriul a trei comune, situate in partea de nord a judetului Olt: Dobroteasa, Samburesti si Vitomiresti. In Samburesti, ocupate cu vita de vie sunt vestitele dealuri Bolindetu, Rosulesti, Petria, Vifura si Grosarea. Aici soiurile Cabernet Sauvignon si Merlot dau vinuri de o calitate exceptionala. In Vitomiresti gasim ferma Dejesti, ale carei vii se intind pe platourile si versantii dealurilor Vifura si Dejesti, un alt loc in care soiurile rosii gasesc conditii deosebite. Pe teritoriul comunei Dobroteasa se gasesc fermele Bolovanu si Campu Mare, Dealul Campu Mare se afla situat la confluenta paraului Cungrea Mare cu Oltul, pe partea dreapta a paraului.

terroir-geologia-roCalitatea vinurilor depinde in primul rand de insusirile solului si aici Samburestiul a fost binecuvantat cu pamanturi exceptionale pentru vie, nu doar datorita elementelor organice si minerale din sol. Bolovanii prinsi in textura luto-nisipoasa, adevarate rezervoare de energie, capteaza caldura zilelor si o elibereaza noaptea, ajutand astfel strugurele sa-si coaca zaharurile pe indelete.

Factorul edafic are o importanta majora pentru cultura vitei de vie. Solurile podgoriei Samburesti sunt in mare majoritate soluri lutoase, luto-argiloase si argilo-lutoase in profunzime, aflate in diferite faze de podzolire. Aceste soluri sunt caracterizate printr-o aprovizionare in substante organice si minerale medie spre slaba, cu textura variabila (de la luto-nisipoasa la argiloasa), cu un continut important de fier sub forma de hidroxid coloidal care prin deshidratare a imprimat solurilor o culoare brun-roscata sau ruginie intensa. Reactia solului este acida spre slab acida. De asemeni, solul este bine aprovizionat (in proportie de 78%) cu pentoxid de fosfor si foarte bine aprovizionat (in proportie de 97%) cu oxid de potasiu mobil. Nicaieri vita de vie nu se simte mai bine.

terroir-clima-roViei nu-i place ploaia, asa ca la Samburesti nu ploua prea des. Insa, desi cantitatea de precipitatii cazuta in perioada de vegetatie este mica, datorita apropierii podgoriei de valea Oltului si datorita curentilor existenti in zona, umiditatea se mentine la valori mai mult decat favorabile. Timpul este de partea noastra.

Factorii climatici au o influenta puternica asupra proceselor fiziologice si biochimice al vitei de vie. Temperatura influenteaza procesele de crestere si fructificare atat prin nivelul acesteia cat si prin suma gradelor de temperatura dintr-o perioada de timp determinata. Alaturi de umiditate, aceasta determina aria de raspandire botanica si de cultura economica a vitei de vie. Suma gradelor de temperatura anuala, calculata pe o perioada de 40 ani, a fost de aproximativ 3856°C, variind in limitele 3640-4295°C iar media temperaturilor absolute a fost de 15°C, cifre ce releva incadrarea in zonele optime viticulturii.

Vita de vie este o planta heliofila, necesitand o cantitate mare de lumina iar asimilatia clorofiliana este mult mai intensa sub actiunea directa a luminii decat in conditii de umbrire. Astfel, strugurii sunt mai colorati si acumuleaza o cantitate mai mare de zaharuri. De aceea, vita de vie se amplaseaza pe terenuri cu dispozitie sudica si orientarea randurilor se face pe directia nord-sud, in vederea captarii unei cantitati cat mai mari de lumina.

La Samburesti, in perioadele de vegetatie ale ultimilor 20 de ani, s-a inregistrat o medie de 1576 de ore de insolatie pe an. Din nou, o incadrare optima in limitele de dezvoltare a vitei de vie. In judetul Olt, se disting patru zone climatice:

1. zona climatica ce cuprinde terasele Dunarii, Campia Caracalului si terasele Oltului de la sud de Caracal, unde regimul termic este cel mai ridicat din judet (media anuala este de peste 11°C) iar precipitatiile sunt moderate (400-500 mm);

2. zona climatica ce cuprinde Campia Boianului si vestul teraselor Oltului, caracterizata printr-un climat cu temperaturi medii intre 10 si 11°C si precipitatii anuale sub 300mm;

3. zona climatica ce cuprinde partea de sud a platformei Cotmeana, cu temperaturi medii intre 10-11°C si precipitatii medii anule intre 500-600mm;

4. zona climatica ce cuprinde platforma din nordul judetului, inclusiv zona Samburesti, cu temperatura medie de 10°C si cel mai bogat regim de precipitatii (500-700mm anual).